Deja vu: Simona pierde cu Sharapova într-un nou meci dramatic, prima victorie se amână

Sharapova, care își va menține astfel locul 1 în Race to Singapore, se califică în semifinale, în vreme ce Simona Halep se pregătește acum de turneul de la New Haven.

Tentația ar fi să considerăm această nouă înfrângere în fața Sharapovei mai importantă decât cea de la Roland Garros. Mai frustrantă, mai revelatoare și cu mai multe semnificații, care nu prevestesc nimic bun pentru viitor. E de înțeles. Față de Paris, Simona a avut acum meciul în mână, l-a condus pe tabelă de la început și până la fatidicul 4-4 din decisiv. A pierdut încă o dată la limită, depășită la sprintul final, iar toată România care a privit meciul la televizor, acea Românie pe care tot Simona a mobilizat-o și a adunat-o de partea ei, s-a dus necăjită la culcare, întrebându-se, citez comentariul cuiva de pe Facebook, ce e de făcut? E de înțeles și tristețea oamenilor: asentimentul general era că, după două înfrângeri strânse, de data asta va fi rândul Simonei, iar prima victorie la Sharapova nu mai poate fi scăpată. În loc de asta, am înghițit în sec, ca la Paris, iar ce doare mai mult e senzația că trăim iar, chipurile, unul dintre acele momente tipic românești, în care suntem foarte aproape, dar nu putem sări pârleazul. Ori, Simona tocmai asta a făcut până acum, a spulberat toate miturile cum că noi nu putem, noi nu suntem în stare, nouă ni se întâmplă mereu numai rele. De aici și sentimentul contradictoriu: ce e de făcut? După atâtea bucurii de la Simona, după o ascensiune către top aproape fără de cusur, Cincinnati seamănă cu ceea ce ar putea fi prima decepție pe care o trăim alături de ea.

Tentația concluziilor premature e de înțeles, dar prăpăstioșii să mai aștepte. Deși este, într-adevăr, mai frustrantă, înfrângerea de la Cincinnati nu poate fi mai importantă decât la Paris. În primul rând, pentru că e un sfert de finală: după cele de la Madrid și RG, Simona nu a trebuit să suporte o altă festivitate de premiere la care să vadă cum un alt trofeu mare îi este oferit Sharapovei. Apoi, e încă devreme. Simona e la abia al treilea meci pe hard după o pauză de o lună. E nevoie de timp. Pofta vine mâncând, iar forma vine după multe meciuri câștigate. Apropo de poftă, e de imaginat că înfrângerea de acum o va motiva și mai mult pe Simona. E prematur și inoportun să ne imaginăm că, dacă a pierdut la Cincy, Simona va pierde și la US Open. Sau că rivalitatea cu Sharapova începe să se transforme într-un munte imposibil de urcat.

În plus, față de Roland Garros trendul e, totuși, pozitiv. Să recunoaștem, în finala de acolo Simona a făcut adevărate fapte de eroism, agățându-se din nou și din nou de adversara ei și refuzând să piardă în două seturi. Acolo, preț de două seturi, a venit mereu din urmă, a fost ea cea care a alergat să recupereze handicapul. De data asta, Halep a dus trena și a avut șansa de a fugi cu meciul înainte ca el să alunece spre dramatismul din final. E un plus față de meciul anterior, chiar dacă, într-un final, tot n-a fost suficient.

Cum însă nu există premii de consolare în tenis, adevărul trebuie privit fără reținere în ochi. Sharapova a câștigat încă o dată meritat. Punct.

De ce a pierdut Simona?

1. Pentru că a făcut pasul înapoi, respectiv a fost împinsă în spatele liniei. La 2-0 în setul doi, totul părea pregătit pentru o victorie în două seturi. Simona a câștigat un rally strălucitor purtat în cross, punct care a smuls aplauze. Era 30-15, și un hold ar fi însemnat imens. Dar Sharapova a răspuns cu TREI forehanduri uriașe unul după altul, dintre care două retururi de o agresivitate feroce. Au fost puncte mari de tot, care i-au recuperat break-ul și au decis schimbarea direcției în care mergea meciul. Sharapova a confirmat apoi break-ul cu ceea ce a fost abia primul ei hold din tot meciul.

Chemat pe teren în două rânduri, Wim Fissette i-a reamintit că trebuie să-și asume riscuri și să fie o idee mai agresivă. „Trust yourself. Go for it. Follow your intuition. Keep your position, be aggressive. That is the way you are going to win it, with your aggressive tennis”.

Simona a acuzat șocul acelui momentum chage din startul setului doi și s-a retras mult mai în spate ca să poată controla returul și să stăvilească loviturile grele, flat, ale rusoaicei. Sven Groeneveld, antrenorul Sharapovei, a fost rapid în a sesiza și a se asigura că transmite mai departe mesajul: „A făcut un pas în spate. Îți dă puncte. Trebuie să le iei și să îi reamintești că ești în stare să faci orice”. Însă o importanță chiar mai mare decât pasul înapoi o are punctul doi.

2. Serviciul. Serviciul a fost cheia. Dacă Simona ar fi avut un procentaj mai bun, probabil că ar fi fost suficient să-și apropie victoria. Serviciul n-a ajutat-o însă deloc, în niciun moment, cu atât mai puțin în cele cheie. Nu și-a făcut rost decât de foarte puține puncte gratis cu serviciul, iar pe serviciul doi a fost pedepsită cu ușurință, ceea ce a crescut presiunea pe primul. Dubla greșeală de la 4-4 nu a fost întâmplătoare, a fost rezultatul unor acumulări. Mare parte din meci, Simona a rezolvat problema serviciului cu returul, până când acest subterfugiu n-a mai funcționat.

3. Sharapova. Simona nu a pierdut acest meci doar pentru că a făcut pasul în spate sau că n-a profitat de valul pe care era când a avut break în decisiv. Rolul Sharapovei a fost decisiv, și încă o dată rusoaica a smuls victoria pentru că a fost cu un vârf mai bună atunci când a contat.

Da, a avut multe erori neforțate, dar asta face parte din pachetul ei. În plus, și-a curățat jocul în decisiv, când a lovit mult mai curat și mai agresiv. Da, a făcut multe duble greșeli, dar ce serviciu doi a găsit la 5-4 și 30-30 în decisiv. Da, a fost din nou enervantă pentru fanii români, cu acea pauză mare între seturile 1 și 2, cu timpul exagerat pe care și l-a luat la servicii, până când a forțat un time warning contestat inutil. Dar ce reacție a avut atunci când a fost împinsă cu spatele la zid!Capacitatea ei de a răspunde la adversități făcând pentru asta orice este nevoie – vezi punctele salvate cu mâna stângă – n-ar mai trebui să surprindă pe nimeni, dar a sufocat-o pe Simona, într-atât încât românca a jucat mai slab punctele cheie din final.

De altfel, finalul parcă le-a găsit pe cele două inversându-și rolurile: Sharapova s-a apărat fantastic în câteva puncte și a găsit unghiuri imposibile, luându-i timpul de reacție Simonei, în vreme ce Simona a făcut o dublă greșeală cu care a predat break-ul la 4-4.

Cu ce rămânem după acest meci frustrant pentru noi? Simona a pierdut toate cele trei meciuri mari pe care le-a avut până acum în acest sezon cu Sharapova, însă toate semnele arată că trendul îi e favorabil, că va găsi, într-un final, soluția la problemele pe care i le face tenisul Sharapovei. „Vreau să fiu mai agresivă data viitoare”, și-a spus ea, supărată că a pierdut un meci pe care simte că ar fi trebuit să-l câștige. Să nu uităm că Simona reprezintă un work in progress. Că are multe părți ale jocului la care lucrează și, mai important, pe care știe că trebuie să le îmbunătățească: serviciul, slice-uri, drive-uri, jocul la fileu; a vorbit despre asta chiar la Cincy.

A fost un alt meci decis doar la câteva detalii, atât pe teren, cât și pe plan mental. Ca să poată să supraviețuiască încă o dată, Sharapova a trebuit să depună un efort imens și să vină cu câteva puncte mari de tot în momentele esențiale. Dacă Simona e împinsă la limite și, deocamdată, depășită de Sharapova, să nu omitem că și reciproca e valabilă. Iar rusoaicei îi e din ce în ce mai greu să stăvilească, la rându-i, presiunea care vine de la Simona. Cu fiecare nou meci dintre cele două, lucrurile devin din ce în ce mai complicate pentru Maria.

Într-un matchup fascinant și echilibrat, un contrast de stiluri și de personalități care a produs deja cel mai frumos serial de meciuri din 2014 și care va mai produce și alte astfel de episoade, Sharapova are, deocamdată, ascendentul. E indiscutabil. Dar Simona progresează de la un meci la altul, a fost din nou foarte aproape de victorie deși n-a jucat tenisul ei cel mai bun, și mai are avantajul că jocul ei are încă loc de îmbunătățiri dramatice, în condițiile în care e deja pe locul 2 în lume cu ceea ce poate oferi acum.

Pe noi, cei de acasă, ne va chinui însă acel „Ce e de făcut?” obsedant. E, totuși, de făcut ceva: trebuie avut răbdare și trebuie procedat cu înțelepciune. Simona trebuie susținută echilibrat în continuare, iar presiunea așteptărilor pe care le redirecționăm către ea trebuie reglată matur, fără ca asta să presupună să ne uităm în altă direcție când există minusuri care trebuiesc discutate. Ceea ce trebuie să facem noi este să fim rezonabili, să evităm extremele. Nici subiectivism până în pânzele albe, nici așteptări duse la absurd. Să înțelegem cu ce avem de-a face: avem o jucătoare cu un potențial imens, dar care nu e invincibilă.

Fie ea și numărul 2 mondial, Simona nu e singura jucătoare competentă din lume. Nu e singura care își dorește trofee și aleargă după ele. Nivelul la care a ajuns ea este deja foarte înalt și presupune greutăți din ce în ce mai mari de acum înainte, mai ales că Simona reprezintă acum o țintă pentru întregul circuit feminin. În plus, acesta este tenis, un sport în care cei mai mari campioni sunt, pe rând, ridicați și coborâți mult prea ușor de presiunea așteptărilor și a judecăților de valoare de pe margine.

Orice se va întâmpla, să nu uităm un lucru: nu vă încredeți niciodată în verdictele cu iz de categoric. Absolut totul se poate schimba de la un meci la altul, asta-i tot farmecul. În tenis nu există „niciodată”. Nici pentru Simona nu există.

  

 

Sharapova shows that her 6-4 in the 3rd win over Halep in Paris was no fluke. Beats he 6-4 in the third again. #cincytennis

— Steve Tignor (@SteveTignor) August 16, 2014

Amazing how you can never count Shazza out what a comeback win to beat Halepeno

— Brad Gilbert (@bgtennisnation) August 16, 2014

I know it can’t be a rivalry until Simona wins one but…this is the best rivalry of the year, no?

— Courtney Nguyen (@FortyDeuceTwits) August 16, 2014

Cool Federer moment: Doing his third round of press in German, sees Halep waiting to for him to finish and he cuts it off to cede the dais.

— SI Tennis (@SI_Tennis) August 16, 2014

„For next time, I want to be more aggressive.” S. Halep #cincytennis pic.twitter.com/aLeI6B8XWw

— W&S Open (@CincyTennis) August 16, 2014