Aventurile lui Andy către titlul al doilea la US Open (II)

Codruț Baciu | 4 septembrie 2013

Partea a II-a – în care Andy îşi recunoaşte neputinţa în a face faţă singur presiunii.

În episodul trecut, am aflat cum Andy şi-a dat seama că are o misiune importantă anul acesta, la US Open. Astăzi, vom povesti despre repercusiunile acestei descoperiri asupra psihicului campeonului Murray. Mai concret, despre cum, nemaiputând suporta presiunea, primul lucru pe care l-a făcut odată ajuns la New York, a fost să-şi facă programare la psiholog. Redăm o bucăţică dintr-una din şedinţele scoţianului. Aşa cum aţi mai văzut prin filme, eroul nostru stă întins pe o canapea din piele, de culoarea castanei coapte, cu faţa în sus. Vorbeşte destul de tare şi dă mult din mâini. Nu ne întrebaţi cum de ştim ce s-a vorbit acolo, ok?

-Deci ce vrei tu, Andy, de fapt?

-Vreau să fiu fericit, la naiba! Ce să vreau altceva?! Vreau să mă bucur de tenis! Tu l-ai văzut pe Baghdatis pe teren? Sau pe Robredo? Dumnezeule, de Monfils nu mai zic, că mă doare capul. Cum râd şi par că se distrează ăştia! Vrea şi eu să am AIA!

-Ok, eu credeam că vrei să câştigi trofee.

-Meh…da, şi asta, dar mai mult pentru maică-mea; ea e cu astea. M-aş implica şi eu mai mult dacă n-ar pica finalele astea chiar duminica, taman când e etapă de Premier League.

-Înţeleg. Şi acum, concret, care e problema de fapt? Ce te nelinişteşte?

-Doctore, mi-e foarte greu. Mereu mi-a fost, dar ca la turneul ăsta, niciodată. Se întâmplă tot felul de lucruri stranii. Mai întâi, am început turneul miercurea. Toată lumea era deja la al doilea meci, numai eu jucam primul meci atunci. Şi, ca şi când nu ar fi fost suficient, fiind miercuri, nici nu am putut să mă hrănesc şi hidratez aşa cum trebuie în timpul meciului, pentru că, evident, ţineam post.

-Eşti religios?

-Nu. De unde şi până unde întrebarea asta? Jesus!

-Aha. Altceva?

-Doamne, câte şi mai câte! Am jucat acum vreo două zile cu Mayer. Apoi am jucat iarăşi cu Mayer! ÎI CHEAMĂ PE TOŢI LA FEL, NU MAI REZIST!!!  Ca-n „Un veac de singurătate” (cartea preferată a lu' frate-miu), unde-s zece generaţii de Jose Arcadio, Remedios, Aureliano şi aşa mai departe. La ce rahat nu le-o fi zis la toţi Rafael, măcar nu mi-ar fi luat un veac s-o citesc…

-Andy, linişeşte-te, poftim, bea nişte apă.

-Cât costă?

-Nu costă nimic, Andy. Apa este gratis.

-Ăăă..da…da, voiam să fiu sigur. Mama mi-a zis mereu: „Apa, aerul şi o mamă bună sunt cele mai de preţ lucruri din lume”. Iniţial, pe listă erau şi „fraţii”, dar din 2012 am scos noi de-acolo, că era prea lungă vorba asta de duh. În fine, doctore, hai că mă simt mai bine. Ne auzim după semifinale daca e. Mă simt în stare să merg măcar până acolo, chiar dacă probabil voi juca cu Novak. Altu' care se hlizeşte pe teren de zici că-i place să fie acolo.

| Despre Cip și Ciargi: Textele, în combinaţie cu pozele postate pe CipsiCiargi.ro, sunt glume. De cele mai multe ori, acestea sunt fie nereuşite, fie inoportune. Chiar şi aşa, ele işi păstrează acest statut de ghiduşii, şi nu îşi propun să jignească sau să deranjeze pe nimeni (cu excepţia lui Cristian Tudor Popescu), ci doar să amuze pasionaţii de tenis.

Îți place?
2performant

Cele mai bune jucătoare de tenis sunt la Singapore. Cei mai buni generatori de vânzări online sunt în Affiliate Ranking by 2Performant

Cele mai noi